Terheș susține că MAE ar fi cerut la CJUE ignorarea deciziilor CCR

Europarlamentarul Cristian Terheș a susținut, în emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, că într-o cauză aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe ar fi cerut o soluție prin care judecătorii români să poată înlătura de la aplicare deciziile Curții Constituționale a României.

Potrivit Gândul, afirmația lui Terheș este legată de dezbaterea despre raportul dintre supremația Constituției și prioritatea dreptului Uniunii Europene. Sursa consemnează că europarlamentarul a formulat această idee în contextul unor cauze în care CJUE a analizat efectele deciziilor CCR asupra procedurilor judiciare din România.

În același material, Gândul arată că discuția a vizat în special dosarele pornite de la problema completelor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Terheș a spus că a fost la CJUE în mai multe procese în care s-a discutat teza supremației Constituției în raport cu prioritatea dreptului Uniunii Europene.

Ca element de context, sursa amintește că, în 2018, Curtea Constituțională a stabilit că toți cei cinci membri ai completelor de cinci judecători trebuiau desemnați prin tragere la sorți. Gândul notează că această decizie a produs efecte în mai multe dosare penale și a generat o dispută privind consecințele asupra cauzelor deja soluționate.

Potrivit aceleiași surse, una dintre cauzele invocate este C-357/19, Euro Box Promotion, introdusă la CJUE după o trimitere preliminară formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 mai 2019. Gândul precizează că dosarul a fost soluționat de Marea Cameră a CJUE la 21 decembrie 2021.

Tot Gândul relatează că întrebările adresate CJUE în acel dosar au vizat, între altele, efectele deciziilor CCR asupra procedurilor judiciare și raportul dintre aceste decizii și obligațiile rezultate din dreptul Uniunii Europene. În acest cadru, afirmația atribuită lui Terheș se referă la o posibilă solicitare a reprezentantului român de a obține o hotărâre favorabilă priorității dreptului european în fața deciziilor CCR.

Separat, sursa menționează că europarlamentarul a descris situația ca pe o chestiune care ar putea afecta felul în care sunt protejate drepturile cetățenilor români atunci când apar conflicte între normele europene și cele constituționale. Această apreciere îi aparține lui Terheș și nu este prezentată ca o concluzie juridică stabilită în material.

În forma relatată de Gândul, episodul readuce în discuție tensiunea dintre deciziile Curții Constituționale și aplicarea dreptului Uniunii Europene în cauzele din România. Pentru cititorii din țară, miza rămâne una practică, deoarece astfel de interpretări pot influența modul în care sunt înțelese hotărârile instanțelor și efectele lor în dosarele aflate în lucru sau deja soluționate.