Garda de Mediu indică Vidra și Glina drept surse probabile ale mirosului

Garda Națională de Mediu a anunțat, pe 3 septembrie, că a restrâns la două surse probabile explicația pentru mirosul puternic resimțit în București și Ilfov în 17 și 18 august: depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina. Potrivit instituției, în urma celor 55 de controale au fost aplicate amenzi totale de 795.000 de lei, au fost dispuse trei sistări de activitate, o sesizare penală și confiscarea unui utilaj.

Diana Buzoianu a transmis, într-o postare citată de Bursa și G4Media, că cele două obiective sunt cele mai probabile surse ale mirosului reclamat de locuitori. Potrivit aceleiași prezentări, Garda de Mediu a verificat 55 de operatori economici și a stabilit 22 de măsuri de conformare, care urmează să fie urmărite recurent. Digi24 consemnează, la rândul său, că raportul a fost înaintat Ministerului Sănătății și Ministerului Mediului.

Contextul controlului a fost dat de sesizările strânse în ultimele zile din august. Digi24 vorbește despre peste 1.300 de reclamații, iar Știrile ProTV menționează peste 1.600, în timp ce alte surse citate în materialele primite indică peste 1.000. Diferența ține de modul în care au fost numărate sau raportate sesizările, dar toate sursele arată că plângerile s-au concentrat în Sectorul 4 și în zona de sud-sud-est a Capitalei și a județului Ilfov.

În acoperirea anterioară a subiectului, pe 11 august, mai multe zeci de persoane au protestat în fața Gărzii Naționale de Mediu, cerând măsuri împotriva mirosurilor reclamate în sudul Bucureștiului, legate de Vidra, potrivit București FM. Ulterior, la 18-20 august, Garda de Mediu a început controalele după valul de sesizări, iar pe 27 iulie Direcția de Mediu București își modificase concluziile unui raport de monitorizare a aerului, anulând depășirile inițial raportate la hidrogen sulfurat provenit de la Vidra, potrivit Buletin de București.

La Vidra, comisarii au indicat probleme precum tasarea insuficientă a deșeurilor și captarea incompletă a gazelor de depozit, arată Buletin de București și Gândul. La Glina, sursele citate descriu deficiențe la hala de deshidratare a nămolului și la instalațiile de odorizare, iar Gândul notează că inspectorii au corelat unele constatări cu perioada în care au fost cele mai multe reclamații.

Poziția Apa Nova București rămâne însă contestatară. Digi24, News.ro și București FM arată că operatorul respinge legătura dintre stația Glina și episodul de miros și susține că nu există măsurători care să dovedească o legătură de cauzalitate. Compania a anunțat că va contesta în instanță procesul-verbal de contravenție și sancțiunile primite.

Garda de Mediu a răspuns, într-un comunicat citat de Gândul, că sancțiunile au fost aplicate pe baza probelor tehnice și a deficiențelor constatate în teren. Instituția susține că nu a sancționat o simplă percepție, ci nerespectări ale legislației de mediu și ale autorizației, în timp ce atribuirea exactă a mirosului rămâne disputată între autoritate și operator. Pentru locuitorii din sudul Capitalei și din Ilfov, cazul arată că problema mirosurilor a devenit una de control administrativ și de funcționare a unor instalații care influențează direct calitatea vieții.