Doar 3 din 14 procurori anchetează magistrați
Procurorul general Cristina Chiriac a spus că completarea schemei de 14 procurori este o prioritate, în condițiile în care doar 3 posturi sunt ocupate.
Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a spus că una dintre prioritățile mandatului său este completarea schemei de procurori care instrumentează cauze privind magistrații. Potrivit Adevărul, în prezent sunt ocupate doar 3 din cele 14 posturi prevăzute la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Adevărul precizează că pentru alți doi procurori a fost solicitată validarea Consiliului Superior al Magistraturii, fără a rezulta din material dacă această etapă a fost deja încheiată. În același context, publicația arată că anunțul a fost făcut în timpul ședinței plenului CSM la care a participat președintele Nicușor Dan.
Pe 3 septembrie 2026, Nicușor Dan a participat pentru prima dată la ședința plenului CSM și a discutat despre desemnarea procurorilor care investighează infracțiuni comise de magistrați. Tot atunci, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a aflat pe ordinea de zi tema propunerilor pentru desemnarea unor procurori în astfel de cauze, potrivit Adevărul.
Anterior, pe 29 iulie 2026, CSM publicase raportul privind starea justiției în 2025, în care era indicat un deficit de 26% din schema de personal la parchete. Acest context arată că discuțiile despre resurse și ocuparea posturilor vacante nu apar izolat, ci pe fondul unor probleme mai largi de personal semnalate în sistem, consemnează sursa citată.
În declarațiile preluate de Adevărul, Cristina Chiriac a spus că eficientizarea anchetelor privind faptele de corupție atribuite magistraților presupune creșterea eficienței investigațiilor, soluționarea mai rapidă a cauzelor și ocuparea posturilor vacante. Ea a mai vorbit despre nevoia de specializare continuă a procurorilor și despre asigurarea resurselor logistice, tehnice și financiare pentru anchete complexe.
Procurorul general a mai menționat, potrivit Adevărul, că sunt vizate și cauzele complexe sau cu impact asupra credibilității sistemului judiciar, precum și reducerea duratei de soluționare. Totodată, instituția urmărește o analiză periodică a cauzelor care au dus la clasări, achitări sau tergiversări, pentru a identifica eventuale vulnerabilități sistemice.
În același timp, sursa citată arată că este urmărită și o cooperare mai bună între parchete și celelalte instituții implicate în prevenirea și combaterea corupției. Pentru cititorii din județ, subiectul are relevanță prin felul în care poate influența capacitatea statului de a trata rapid și credibil cauze sensibile pentru încrederea în justiție.