UE spune că pregătirea pentru apărare până în 2030 rămâne dificilă
Curtea de Conturi Europeană apreciază că obiectivul UE de pregătire pentru apărare până în 2030 rămâne greu de atins, în pofida creșterii cheltuielilor militare.
Curtea de Conturi Europeană a concluzionat, potrivit Bursa, că obiectivul Uniunii Europene de a fi pregătită pentru apărare până în 2030 rămâne dificil de atins, chiar dacă statele membre au majorat semnificativ cheltuielile militare în ultimii ani. Digi24 relatează aceeași evaluare și notează că raportul pune sub semnul întrebării capacitatea blocului comunitar de a răspunde unei invazii până la sfârșitul deceniului.
Potrivit Bursa, cheltuielile cumulate pentru apărare ale statelor UE au urcat de la 262 de miliarde de euro în 2020 la 418 miliarde de euro în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 80%. Digi24 menționează aceeași evoluție, dar indică un avans de 79%, diferența ținând de modul de rotunjire folosit în prezentarea datelor.
În analiza citată de cele două publicații, Marek Opiola, membru al Curții de Conturi Europene, afirmă că pregătirea pentru apărare în UE până în 2030 „rămâne o provocare”. Digi24 îl citează spunând că există în continuare dificultăți majore, precum sistemele naționale fragmentate și blocajele industriale, iar Uniunea continuă să se bazeze pe Statele Unite.
Bursa consemnează că documentul de analiză nr. 1/2026, intitulat „Politica de apărare a UE în prim-plan”, descrie o schimbare structurală de priorități, de la gestionarea crizelor la consolidarea capacităților naționale de apărare și la o planificare mai strânsă la nivel comunitar. Totodată, auditorii europeni arată că noul context geopolitic poate stimula inovarea și baza industrială de apărare prin coaliții de capabilități și parteneriate strategice cu Ucraina.
În același timp, analiza identifică mai multe vulnerabilități care frânează capacitatea Uniunii de a susține independent acțiuni militare de mare intensitate. Bursa menționează fragmentarea sistemelor naționale de achiziții, blocajele din lanțurile de aprovizionare cu materii prime și componente electronice, deficitul de forță de muncă calificată, coordonarea politică lentă și dependența structurală de Statele Unite. Digi24 adaugă că fragmentarea industriilor naționale și cooperarea insuficientă dintre guverne pot duce la dublarea cheltuielilor sau la lacune persistente în capacitățile militare.
Raportul mai arată, potrivit Digi24, că obiectivul privind pregătirea pentru apărare a fost stabilit anul trecut, după avertismentele serviciilor de informații că Rusia ar putea fi pregătită să declanșeze un război de amploare în Europa în jurul lui 2030. În acest context, Bursa notează că UE încearcă să echilibreze nevoia de cooperare internă cu urgența acoperirii unor lipsuri critice pe termen scurt.
Pentru statele membre, inclusiv pentru România, analiza arată presiunea tot mai mare asupra bugetelor, industriei și lanțurilor de aprovizionare europene, fără a indica însă măsuri naționale imediate. Mesajul comun al raportului este că obiectivul din 2030 depinde nu doar de bani mai mulți, ci și de coordonare mai bună între guverne și de reducerea dependențelor strategice.