Peste 1.600 de proiecte PNRR au fost scoase din finanțare

O investigație colaborativă realizată de Info Sud-Est, Context.ro, Átlátszó Erdély și Monitorul de Botoșani arată că peste 1.600 de proiecte finanțate prin PNRR au fost scoase din mecanismul european, pe fondul gestionării deficitare a birocrației de către autorități, potrivit G4Media.

Materialul publicat de G4Media spune că aceste proiecte aveau o finanțare inițială totală de aproape 4 miliarde de euro. Investigația este însoțită de o hartă interactivă care prezintă situația pe județe și localități, astfel încât pot fi urmărite proiectele afectate în fiecare zonă.

În textul citat de G4Media, reporterii menționează că harta interactivă reunește situația celor peste 1.600 de proiecte scoase din PNRR și oferă o imagine localizată a acestora. Pentru cititorii din județe, instrumentul arată unde apar întârzieri, lucrări blocate sau costuri suplimentare, în funcție de proiectele incluse în analiză.

G4Media notează că, în unele cazuri, problemele au apărut din motive administrative punctuale. Ca exemplu, investigația indică Primăria Cluj-Napoca, despre care spune că a pierdut finanțarea pentru metrou după ce nu a încărcat documente într-un portal. Într-un alt exemplu, publicația arată că România a ratat construirea unor diguri de protecție împotriva viiturilor, după ce Apele Române nu au reușit să organizeze licitații atractive pentru constructori.

Tot G4Media consemnează că, potrivit noii legi privind închiderea PNRR, proiectele care nu au fost salvate până la 31 august 2026 mai au un răgaz până la 31 decembrie 2026 pentru a fi finalizate din fonduri proprii sau din alte surse. Publicația precizează însă că scenariile diferă: unele proiecte pot fi salvate integral, altele pot pierde bani proporțional cu lucrările neexecutate, iar altele ar putea necesita returnarea integrală a sumelor.

În acest context, investigația colaborativă pune pe hartă efectele administrative ale întârzierilor din PNRR și oferă o bază de verificare pentru autoritățile locale și pentru beneficiarii din teritoriu. Potrivit materialului, problema nu este prezentată ca o vinovăție individuală, ci ca o consecință a modului în care a fost gestionată birocrația.