Datoria publică a României a urcat la 1.220 miliarde lei
Leonardo Badea arată că datoria publică a României a crescut rapid, iar consolidarea fiscală devine necesară pe fondul costurilor de finanțare mai mari.
Potrivit Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul datoriei publice, ci și de diferențialul „r-g”, adică raportul dintre costul real al finanțării și ritmul de creștere economică.
În analiza publicată de Ziarul Financiar, Badea spune că acest diferențial poate ajuta la reducerea poverii datoriei atunci când economia crește mai repede decât costul împrumuturilor, dar avertizează că avantajul poate fi erodat de inflație, volatilitatea piețelor financiare și schimbările în percepția riscului de țară.
El susține că, în contextul actual, marcat de fragmentare economică și costuri de finanțare mai ridicate, disciplina fiscală devine o condiție necesară, nu doar o opțiune. Potrivit autorului, piețele financiare penalizează mai rapid incertitudinea legată de deficitul public, iar o strategie fiscal-bugetară credibilă este esențială pentru a convinge investitorii că datoria rămâne sustenabilă.
Ziarul Financiar consemnează că datoria publică guvernamentală a urcat de la 413 miliarde lei în 2019 la un nivel prognozat de 1.220 miliarde lei la sfârșitul lui 2025, ceea ce ar însemna o triplare în șase ani.
Publicația mai arată că ritmul nominal net anual al datoriei a crescut de la 112 miliarde lei în 2020 față de anul precedent la 177 miliarde lei anual în 2024, nivel menținut și pentru 2025. În același text, Badea notează că nevoile brute de finanțare au urcat spre aproximativ 14% din PIB, față de mai puțin de 10% înainte de pandemie.
Pentru România, aceste evoluții contează prin efectele asupra costului finanțării serviciilor publice, a spațiului bugetar și, indirect, a taxelor și cheltuielilor statului, în condițiile unei piețe mai sensibile la traiectoria deficitului.