Bolojan și Țoiu au cerut verificarea amendamentului Fritz la Bruxelles
Ilie Bolojan și Oana Țoiu au cerut Comisiei Europene să verifice amendamentul Fritz și dacă România mai poate primi 770 de milioane de euro din PNRR.
UPDATE 03.09.2026 17:12 — Bruxelles cere clarificări despre aplicarea retroactivă
Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene a cerut autorităților române, potrivit Știrile ProTV, clarificări suplimentare despre modul în care se aplică Legea integrității și despre efectele retroactive ale amendamentului Fritz. Scrisoarea, transmisă și președintelui Nicușor Dan și premierului interimar Ilie Bolojan, vizează șapte puncte considerate problematice de oficialii europeni.
Potrivit aceleiași surse, Comisia a dat României un termen de două săptămâni pentru răspuns, iar evaluarea oficială a impactului asupra cererii de plată din PNRR va fi făcută după transmiterea acesteia. Știrile ProTV notează că răspunsul Bucureștiului poate influența și verificarea viitoarelor cereri de plată.
UPDATE 03.09.2026 13:12 — Guvernul confirmă întâlnirea și neagă cererea de tăiere a fondurilor
Guvernul a confirmat joi, potrivit News.ro și G4Media, că Ilie Bolojan și Oana Țoiu au discutat cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, într-o întâlnire tehnică în format hibrid, și au cerut urgentarea verificării conformității legii ANI cu principiile dreptului european.
Executivul a infirmat categoric, potrivit acelorași surse, orice informație privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene. Guvernul a precizat că urmărește ca România să încaseze integral cele 770.000.000 de euro aferente jalonului din PNRR și că eventualele neconcordanțe să poată fi corectate în timp util.
Premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul afacerilor externe Oana Țoiu au cerut Comisiei Europene să verifice amendamentul Fritz din Legea ANI și să stabilească dacă România mai poate primi 770 de milioane de euro din PNRR, potrivit Adevărul și Gândul.
Potrivit Gândul, solicitarea ar fi fost discutată telefonic cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, iar surse politice citate de publicație au spus că interlocutorii au cerut analizarea posibilității ca suma să nu fie alocată României. Gândul notează însă că această convorbire nu a fost confirmată oficial.
Adevărul consemnează, în schimb, că Bolojan și Țoiu au cerut Comisiei Europene să verifice amendamentul Fritz și să analizeze dacă România mai poate primi banii aferenți acestei reforme. Publicația arată că formularea demersului a vizat verificarea îndeplinirii jalonului din PNRR și compatibilitatea modificărilor cu regulile europene.
În același material, Adevărul precizează că demersul a venit după solicitări similare din partea grupurilor PPE și Renew Europe. Publicația îl citează pe Bolojan spunând că o verificare rapidă ar putea permite corecții dacă lucrurile nu sunt în regulă, înainte ca situația să afecteze accesul României la finanțare.
Contextul a fost conturat și de acoperirea anterioară: pe 24 august 2026, Camera Deputaților a adoptat modificările la legea ANI, iar pe 26 august 2026, Senatul a adoptat legea cu amendamentul Fritz. Tot potrivit acoperirii anterioare, pe 2 septembrie 2026 Comisia Europeană a trimis autorităților române o scrisoare cu cereri de clarificări privind acest amendament.
În materialele citate, formulările diferă ușor: Gândul vorbește despre o cerere de analizare a situației în care Uniunea Europeană să nu aloce suma, în timp ce Adevărul descrie demersul ca o solicitare de verificare a amendamentului și a îndeplinirii jalonului. Ambele se referă însă la aceeași sumă de 770 de milioane de euro și la aceeași reformă din PNRR.
Pe fond, cazul rămâne legat de modul în care România își poate păstra finanțările europene aferente reformei din Legea ANI, iar răspunsul Comisiei Europene poate clarifica pașii următori în relația cu Bruxelles-ul.