Comisia cere clarificări României despre Legea integrității

Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări despre noua Lege a integrității și despre efectele așa-numitului amendament Fritz, în contextul unui jalon PNRR de 770 de milioane de euro, potrivit G4Media.

Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de Ana Gallego, director general al DG JUST din cadrul Comisiei, iar Bucureștiul are două săptămâni pentru a răspunde la o serie de întrebări privind compatibilitatea noilor reguli cu dreptul european.

Înainte de această solicitare, pe 25 august 2026, Comisia Europeană spusese că legea privind integritatea urma să fie evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, încă nedepusă de autoritățile române, potrivit informațiilor din acoperirea anterioară.

Pe 28 august 2026, Nicușor Dan a promulgat legea integrității, după ce Camera Deputaților adoptase modificările cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și 3 abțineri, iar dezbaterea publică s-a concentrat atunci pe amendamentul Fritz, consemnează materialele anterioare.

Cu două zile înainte, pe 6 august 2026, USR și PNL sesizaseră Curtea Constituțională în legătură cu Legea Integrității cu amendamentul Fritz, iar CCR stabilise dezbaterea pentru 12 august 2026, potrivit aceleiași cronologii.

G4Media precizează că Executivul european vrea lămuriri despre compatibilitatea reglementărilor cu securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea. În documentul transmis Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, Comisia întreabă și dacă încetarea automată a mandatelor ține cont de o evaluare individuală a fiecărui caz.

Surse citate de G4Media arată că textul normativ prevede încetarea de drept a mandatelor la o lună de la promulgare pentru persoanele vizate de foste decizii de incompatibilitate sau conflict de interese. În material este menționat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, ca exemplu de persoană vizată, alături de alți aleși locali și demnitari.

Potrivit G4Media, Comisia mai solicită date despre numărul total al aleșilor afectați, natura juridică a măsurii, posibilitatea ca instanțele să excludă aplicarea ei în cazurile minore și existența unor căi reale de atac pentru contestarea pierderii mandatului. Executivul comunitar subliniază că aceste întrebări pot influența și evaluarea viitoarelor cereri de plată ale României prin PNRR.

În plan local, miza este dublă: stabilitatea mandatelor unor aleși și demnitari poate fi afectată de interpretarea noilor reguli, iar răspunsul României la Bruxelles poate conta pentru finanțările europene care susțin proiecte publice în județe și orașe.