Dan Dungaciu critică renunțarea la veto-ul din politica externă a UE

Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a criticat public inițiativa prin care România s-a alăturat unui grup de 11 state din Uniunea Europeană care cer limitarea dreptului de veto în politica externă și trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată. Potrivit Mediafax și Gândul, el a susținut că renunțarea la acest instrument ar slăbi poziția României în negocieri.

În declarațiile citate de Mediafax și Gândul, Dungaciu a spus că dreptul de veto rămâne una dintre puținele pârghii prin care statele mai mici pot condiționa și negocia pe picior de egalitate în cadrul Uniunii Europene. El a descris inițiativa drept o greșeală strategică și a afirmat că România ar renunța de bunăvoie la un instrument al suveranității.

Contextul invocat de liderul AUR a fost legat de anul 2022. Potrivit Mediafax și Gândul, Dungaciu a susținut că tema a fost readusă în spațiul public atunci, în legătură cu eșecul aderării la spațiul Schengen, și a făcut trimitere la explicațiile oferite atunci de fostul ministru de externe Bogdan Aurescu.

Pe 31 august 2026, un grup de state membre UE, între care Germania și Franța, a transmis o propunere comună pentru mecanisme mai rapide de decizie în politica externă a Uniunii, potrivit unei relatări anterioare. Pe 1 septembrie 2026, mai multe materiale de presă din România au scris că 11 state UE, inclusiv România, cer limitarea vetourilor considerate obstructive.

Mediafax a relatat că Dungaciu a spus miercuri, într-o conferință de presă, că România se numără printre statele care vor să renunțe la dreptul de veto în politica externă și de securitate. Gândul a consemnat, de asemenea, că el a cerut autorităților de la București să explice ce primește România în schimbul acestei concesii.

În același timp, Gândul a notat că Dungaciu a argumentat că dreptul de veto oferă o pârghie de negociere pentru statele din Uniune care nu au o greutate diplomatică majoră. Potrivit aceleiași surse, el a spus că exercitarea veto-ului nu înseamnă blocarea automată a oricărui proiect, ci posibilitatea de a negocia și de a obține un dialog echilibrat.

Disputa are relevanță și pentru publicul din România, deoarece politica externă și de securitate a Uniunii Europene influențează decizii care ajung să afecteze direct interesele statului în relația cu partenerii europeni. În lipsa unui răspuns oficial consemnat în sursele citate, criticile lui Dungaciu rămân poziția sa politică, nu o concluzie verificată independent.