FMI avertizează că șocul energetic rămâne un risc global
FMI spune că șocul energetic din Ormuz nu s-a încheiat, iar cererea de energie urcată de AI rămâne un risc pentru economia mondială.
Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, a avertizat că efectele șocului energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz continuă să reprezinte un risc pentru economia globală. Potrivit Bursa și G4Media, mesajul a fost transmis la finalul reuniunii miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, desfășurată la Asheville, în Carolina de Nord.
Georgieva a spus, potrivit celor două publicații, că Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, că rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute și că dezvoltarea inteligenței artificiale duce la creșterea cererii de energie. Ea a adăugat că „iarna se apropie” în emisfera nordică, formulare redată de Bursa și G4Media în relatarea despre intervenția șefei FMI.
În același timp, FMI a apreciat că economia mondială a absorbit până acum șocul energetic „mai bine decât se aștepta”, iar investițiile în AI au susținut creșterea în Statele Unite, Coreea de Sud și alte economii aflate în lanțul valoric, potrivit Bursa și G4Media. Cele două surse notează și că aceste investiții au inclus proiecte energetice menite să acopere necesarul suplimentar generat de tehnologiile bazate pe AI.
Totuși, șefa FMI a subliniat că riscurile pentru perspectivele economiei mondiale rămân ridicate. Bursa și G4Media consemnează că Georgieva a vorbit despre o divergență semnificativă între traiectoriile economice ale țărilor și despre o creștere globală stabilizată în jurul valorii de 3%, fără a sugera că această evoluție ar elimina vulnerabilitățile.
Printre acestea se află datoria publică ridicată, care, potrivit celor două publicații, depășește maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial și se apropie de 100% din PIB la nivel global. Bursa și G4Media mai arată că Georgieva a spus că procesul de dezinflație a stagnat în multe țări, iar presiunile fiscale cresc randamentele obligațiunilor guvernamentale și tensionează piețele.
În acest context, FMI a cerut băncilor centrale să se concentreze pe stabilitatea prețurilor, iar autorităților fiscale să convină asupra unor planuri credibile de consolidare pe termen mediu, potrivit Bursa și G4Media. Pentru România, mesajul instituției contează prin prisma presiunilor asupra costurilor de finanțare și a sensibilității la evoluțiile energetice și fiscale internaționale, fără ca sursele să indice un efect direct și cuantificat asupra economiei locale.