Bolojan: România a depășit 90% absorbție pe granturi în PNRR
Premierul Ilie Bolojan a spus că România a depășit 90% absorbție pe granturi și 95% pe împrumuturi în PNRR, la prezentarea bilanțului de la București.
Ilie Bolojan a prezentat la București bilanțul final al Planului Național de Redresare și Reziliență, susținând că România a ajuns la o absorbție de peste 90% pe componenta de granturi și de peste 95% pe cea de împrumuturi, potrivit TVRInfo.ro, Mediafax și Profit.ro.
Potrivit Profit.ro, datele au fost prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar premierul a spus că, după închiderea oficială a PNRR la 31 august, peste 2.000 de proiecte finanțate prin program erau încă nefinalizate. Aceeași sursă arată că lucrările urmau să fie duse la capăt până la sfârșitul anului din bugetele locale, iar în lipsa finalizării exista riscul returnării banilor primiți.
Agerpres a preluat aceeași idee, menționând aproximativ 2.000 de lucrări nefinalizate, în timp ce Profit.ro și TVRInfo.ro au vorbit despre peste 2.000 de proiecte locale. Diferența ține de formularea folosită de surse, însă ordinul de mărime este același.
În declarațiile citate de Mediafax și G4Media, Bolojan a spus că la preluarea mandatului a găsit programul blocat și că echipa guvernamentală l-a renegociat pentru a evita pierderi mai mari. Totodată, el a acuzat PSD că a sabotat adoptarea legii salarizării, afirmație reluată de Mediafax, G4Media și TVRInfo.ro ca poziție politică a premierului, nu ca fapt stabilit de o instanță.
G4Media a consemnat explicit și cifra de 770 de milioane de euro pe care premierul a asociat-o cu jalonul ratat din cauza neadoptării legii salarizării. Profit.ro a precizat, de asemenea, că Bolojan a legat pierderile de acest blocaj și a vorbit despre presiunea mare din ultimul an, când au fost făcute eforturi pentru deblocarea programului.
Ziarul Financiar a notat că premierul a vorbit și despre calitatea administrației publice, despre care a spus că lasă de dorit în multe locuri. Mediafax a relatat că Bolojan a insistat și asupra întârzierilor din implementare, a capacității administrative scăzute din unele localități și a nevoii de a învăța lecțiile pentru proiectele viitoare.
Pentru autoritățile locale, mesajul are o miză directă: lucrările rămase în urmă pot ajunge să fie plătite din bugetele comunităților, dacă nu sunt închise la timp. În lipsa unor surse locale concrete, impactul nu poate fi detaliat pe județe, dar presiunea asupra bugetelor locale rămâne una dintre consecințele menționate de sursele citate.