55% din energia SEN a venit din fotovoltaic la prânz

La 1 septembrie 2026, la ora 13:30, Sistemul Energetic Național avea o pondere de 55% a energiei produse din fotovoltaic, iar producția instantanee de la soare depășea 3.000 MW, potrivit Economedia.

Economedia mai consemnează că termocentralele pe gaze asigurau 21% din producție, în timp ce cărbunele și apa completau restul mixului energetic la momentul raportat. În același tablou, sursa notează zero producție din eolian și zero din stocare.

Tot Economedia precizează că cele două reactoare de la Cernavodă erau oprite, iar explicația indicată era lipsa apei pe Dunăre pentru răcire. Formularea din articol leagă această oprire de nivelul redus al debitului, fără a oferi o oră separată pentru reluarea funcționării.

În planul fluxurilor transfrontaliere, sursa arată că România era net importatoare din Bulgaria pe toată perioada zilei și net exportatoare în Ungaria atât timp cât exista soare. Seara, pe vârf de consum, poziția se inversa, iar țara devenea net importatoare de energie.

Economedia mai scrie că, în acest context, Guvernul a propus prelungirea cu o lună, până la 30 septembrie, a stării de alertă energetică. Potrivit aceleiași surse, măsura ar urma să păstreze posibilitatea unor intervenții suplimentare, inclusiv deconectarea unor mari consumatori, dacă situația o cere.

Contextul din ultimele săptămâni arată o producție solară în creștere. Pe 29 iulie 2026, Economedia relata că fotovoltaicele urcaseră la aproximativ 2.800 MW și reprezentau 52% din totalul surselor de generare. Pe 11 august 2026, aceeași sursă consemna 3.140 MW la ora 14:20, tot pentru 52% din producția națională.

Ulterior, pe 17 august 2026, Economedia a notat 3.174 MW la ora 12:00 și o pondere de 55% din totalul surselor de producție. Pe 15 august 2026, articolele din arhivă citate de sursă arătau că fotovoltaicele acopereau peste 80% din consumul instantaneu, iar România avea un excedent de producție de aproape 2.000 MW.

Tabloul din 1 septembrie arată o dependență puternică de soare la prânz, dar și o structură a sistemului încă sensibilă la lipsa vântului, la oprirea nuclearului și la echilibrul dintre producție și consum. Pentru consumatorii din județe, astfel de variații rămân relevante prin modul în care influențează stabilitatea alimentării și nevoia de importuri în anumite intervale ale zilei.