Dezechilibrul energetic din vara lui 2026, explicat prin cifre
Vara lui 2026 a arătat un dezechilibru între producția regenerabilă în creștere și lipsa de stocare, rețea și rezervă în sistemul energetic românesc.
Potrivit Adevărul, vara lui 2026 a scos la iveală un dezechilibru al sistemului energetic românesc: producția din surse regenerabile a crescut rapid, dar stocarea, rețelele și capacitățile de rezervă au rămas în urmă.
Publicația notează că, pe 29 iunie 2026, în orele de seară, prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare a urcat la peste 4.200 lei/MWh. În același material, Adevărul arată că, în unele zile critice, producția națională a coborât la 6,9 GW, deși capacitatea instalată era de aproape 19 GW.
În analiza sa, Adevărul leagă această evoluție de seceta prelungită și de debitul scăzut al Dunării. Publicația consemnează că, în vara lui 2026, au fost oprite pe rând ambele reactoare de la Cernavodă, iar România a rămas pentru prima dată în 23 de ani fără producție nucleară. În mod normal, energia nucleară asigură aproximativ o cincime din consumul țării, potrivit aceleiași surse.
În context, la finalul lunii iulie 2026, România a traversat una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național din ultimele decenii, cu reducerea drastică a producției hidro. Între 4 și 6 august 2026, Guvernul și Ministerul Energiei au lansat un pachet de măsuri preventive pentru reducerea consumului în intervalul 19:00-23:00, pe fondul secetei și al debitului scăzut al Dunării. La începutul lui august 2026, România a declarat stare de alertă națională din cauza scăderii producției de energie electrică.
Adevărul arată că problema nu a fost lipsa investițiilor în producție, ci ritmul diferit al investițiilor din sistem. În doar patru ani, capacitatea solară și eoliană a crescut de la circa 0,6 GW la prosumatori în 2022 la peste 3 GW fotovoltaic, peste 3 GW eolian și 3,7 GW la prosumatori în 2026. În schimb, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice prevedea doar 16,2 MW de stocare la nivel național, o capacitate pe care analiza o descrie drept aproape simbolică.
Tot Adevărul menționează că rețeaua de transport și distribuție a rămas una dintre principalele vulnerabilități ale României, potrivit raportului de țară al Comisiei Europene pentru 2026. Publicația pune în contrast această întârziere cu proiectul hibrid de la Ogrezeni, din județul Giurgiu, prezentat ca exemplu de investiție aflată deja în lucru. În acest caz, energia produsă la prânz poate fi stocată și livrată mai târziu, când consumul crește.
Pentru cititorii din județe, analiza arată de ce echilibrul dintre producție, stocare și rețea contează direct pentru siguranța alimentării cu energie. În lipsa unei dezvoltări sincronizate, creșterea rapidă a regenerabilelor nu este suficientă pentru a acoperi vârfurile de consum sau perioadele în care producția convențională scade.