Raport guvernamental: cazurile motivate de ură au urcat la 492

Un raport anual privind implementarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024-2027 arată că numărul infracțiunilor motivate de ură în România a ajuns la 492 în 2025, față de 129 în 2022. Potrivit Mediafax, documentul acoperă perioada iulie 2025 – iulie 2026 și indică o creștere constantă în ultimii ani.

Mediafax și G4Media consemnează aceeași evoluție: 165 de cazuri în 2023 și 196 în 2024, înainte de saltul la 492 în 2025. Cele două publicații arată că raportul guvernamental pune aceste date în legătură cu o „normalizare de nivel discursiv și simbolic”, mai ales în mediul online, dar și în spațiul fizic.

Documentul citat de Mediafax menționează și alte date operative. În 2025 au fost investigate 415 infracțiuni privind incitarea la ură sau discriminare ori împiedicarea exercitării libertății religioase. Dintre acestea, 251 au vizat incitarea la ură sau discriminare, iar 188 au fost în mediul online, potrivit aceleiași surse.

Separat, Ministerul Public a derulat activități de cercetare penală în 787 de dosare din categoriile analizate de raport, dintre care 525 au fost înregistrate în 2025, relatează Mediafax. În același material, raportul avertizează asupra „coagulării fenomenului radicalizării extremist-naționaliste” și indică mediul online drept principal spațiu de propagare a ideilor radicale.

Raportul citează și un sondaj realizat în noiembrie 2025 la comanda Institutului Elie Wiesel. Potrivit Mediafax și G4Media, 40% dintre respondenți considerau că evreii destabilizează societatea, iar aproape jumătate aderau la afirmația că evreii vor să domine lumea. Tot raportul notează și că 35% susțineau restricționarea accesului evreilor la anumite ocupații sau profesii, față de 30% în 2021.

În același timp, documentul consemnează întârzieri în implementarea strategiei guvernamentale, cu șase măsuri complet finalizate, zece parțial finalizate și 17 nefinalizate. Pentru cititorii din România, datele indică o presiune mai mare asupra climatului public și online, într-un context în care raportul cere accelerarea măsurilor rămase.