PNRR intră în ultimul termen cu 13 miliarde de euro încasate
România ajunge la termenul-limită din PNRR cu aproximativ 13 miliarde de euro încasate și cu un grad de realizare a jaloanelor sub media europeană.
UPDATE 01.09.2026 07:12 — România a primit granturi de 13,5 miliarde de euro
UPDATE Potrivit Radio România, România a beneficiat de granturi în valoare de 13,5 miliarde de euro prin PNRR, la finalul perioadei de implementare. Sursa citată arată că această sumă reprezintă componenta nerambursabilă a programului, distinctă de împrumuturile incluse în alocarea totală revizuită.
UPDATE 31.08.2026 18:00 — Aproape 4.500 de proiecte PNRR au rămas nefinalizate
UPDATE Potrivit Mediafax, aproape 4.500 de proiecte asumate prin PNRR au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul-limită, dintr-un total de peste 15.000 de investiții. Tot sursa citată arată că premierul Ilie Bolojan a spus că „trebuie să tragem niște lecții” din bilanțul programului.
Profit.ro notează că statele membre mai au până la 30 septembrie pentru a transmite ultimele cereri de plată și documentele justificative, iar România a trimis deja a cincea cerere de plată, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Potrivit aceleiași surse, fondurile plătite României au ajuns la 60,6% din alocarea totală revizuită.
La 31 august 2026 expiră termenul pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar România intră în bilanț cu aproximativ 13 miliarde de euro încasate net, potrivit Gândul.
Gândul precizează că suma reprezintă rezultatul a patru cereri de plată finalizate, iar alocarea inițială a PNRR a fost de 29,2 miliarde de euro, înainte ca planul să ajungă, după renegocieri, la puțin peste 20 de miliarde de euro. În cronologia proiectului este menționat și Klaus Iohannis, care prezentase la început PNRR drept o soluție de finanțare mult mai mare.
Economedia arată că România se află în partea inferioară a clasamentului european la absorbție și pe penultimul loc la jaloane și ținte îndeplinite. Potrivit aceleiași surse, gradul de absorbție este de aproximativ 64%, iar nivelul de realizare a obiectivelor a ajuns la 52%.
Tot Economedia notează că, la nivelul Uniunii Europene, România se află pe locul 8 după valoarea absolută a plăților primite, dar rămâne în urma statelor care au avansat mai repede în implementare. Aceeași analiză spune că ultimele cereri de plată pot fi depuse până la final de septembrie, iar ultimele plăți până la 31 decembrie 2026.
Gândul și Economedia nu coincid însă pe formularea termenelor rămase: prima sursă tratează 31 august 2026 ca ultima zi relevantă pentru jaloane și ținte, în timp ce a doua menționează explicit posibilitatea depunerii ultimei cereri de plată până la sfârșitul lui septembrie și efectuarea plăților până la final de an. Diferența ține de felul în care este descrisă închiderea administrativă a mecanismului.
În contextul local, bilanțul PNRR contează pentru proiectele publice care depind de finanțări europene, de la infrastructură la spitale și școli. Potrivit Economedia, România mai are de depus o cerere de plată, iar Gândul arată că statul român poate continua să valorifice jaloanele deja îndeplinite sau considerate îndeplinite.
La șase ani de la lansarea mecanismului european, România rămâne cu sume importante deja atrase, dar și cu un grad de implementare mai slab decât al multor state din Uniunea Europeană. Bilanțul de la final de august arată atât finanțarea obținută, cât și ritmul inegal al reformelor și investițiilor asumate prin PNRR.