Negocierile pe legea salarizării s-au încheiat fără acord
Negocierile de la Cotroceni pe legea salarizării unitare s-au încheiat fără consens, iar România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR.
Negocierile de la Palatul Cotroceni privind legea salarizării unitare din sectorul bugetar s-au încheiat fără consens politic și social, iar jalonul din PNRR a fost ratat, potrivit Economedia.
Publicația scrie că discuțiile au avut loc între președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR, în încercarea de a debloca proiectul înainte de termenul-limită de la finalul lunii august 2026. În urma acestor runde, legea nu a ajuns la vot în Parlament.
Economedia consemnează că, în 11 august 2026, negocierile de la Cotroceni se încheiaseră deja fără acord. Ulterior, pe 23 august 2026, președintele a convocat din nou liderii coaliției pentru o nouă rundă de discuții, după ce proiectul fusese respins în forma sa anterioară de PSD.
În analiza sa, sursa arată că jalonul din PNRR are o valoare de 770 de milioane de euro, sumă pe care România o pierde în urma eșecului de a adopta legea la timp. Economedia mai notează că termenul pentru adoptare și promulgare era 31 august 2026.
Tot Economedia relatează că blocajul a fost discutat și în contextul unor avertismente privind riscurile fiscale, iar ministrul interimar al Muncii și al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit despre nevoia unui echilibru între reforma salarizării și posibilitățile bugetare. El a spus că „în acest moment, 8 miliarde erau deja planificați”, iar pentru 12 ar fi fost necesare măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor.
Președintele a transmis, potrivit aceleiași surse, că Administrația Prezidențială a mediat discuția dintre PSD, PNL, USR și UDMR începând din luna mai, dar partidele nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Nicușor Dan a mai arătat că subiectul a fost amânat ani la rând, începând din 2022, și că negocierile s-au desfășurat sub presiunea timpului.
Economedia mai consemnează că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect în Parlament, însă acest lucru nu a dus la o soluție comună. În lipsa unui acord, România rămâne fără finanțarea aferentă acestui jalon, iar efectul se vede direct în bugetul public și în spațiul de manevră al statului pentru cheltuieli și investiții.