Hodor cere redeschiderea dosarelor Revoluției și Mineriadei

Mădălin Hodor, vicepreședintele Colegiului CNSAS, a susținut că dosarele Revoluției și Mineriadei pot fi investigate în continuare, după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat sceptic că ele mai pot fi rezolvate după 36 de ani.

Potrivit News.ro, Hodor a comparat situația cu modelul german folosit în anchetele privind crimele naziste și a spus că procedurile pot rămâne deschise „până la ultimul caz posibil”, pentru a transmite ideea că trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru crime grave. Știrile ProTV consemnează aceeași poziție și notează că replica a venit după declarațiile lui Nicușor Dan despre dificultatea de a mai clarifica dosarele după trei decenii și jumătate.

Digi24 precizează că Hodor și-a formulat reacția într-o postare pe Facebook. În aceeași intervenție, el a invocat exemplele lui Oskar Gröning, Irmgard Furchner și Josef Schütz, persoane judecate în Germania pentru fapte legate de sistemul nazist, ca argument că anchetele pot continua și după trecerea unui timp îndelungat.

News.ro relatează că Hodor a susținut și că, înainte de 2011, procurorii germani trebuiau să dovedească participarea directă la o crimă specifică, însă ulterior instanțele au considerat suficientă simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare pentru a reține complicitatea. În formularea sa, aceasta ar arăta că statul german a păstrat deschise procedurile pentru a transmite un mesaj juridic și moral.

În același context, sursele amintesc că Nicușor Dan a spus că nu crede că parchetele vor reuși să lămurească pe deplin dosarele Revoluției și Mineriadei, deși și-ar dori acest lucru. Președintele a vorbit despre aceste episoade ca despre o pată în istoria României și a spus că trecerea timpului îngreunează obținerea de date noi despre eventualele responsabilități.

Disputa readuce în atenție două dosare care au rămas sensibile în spațiul public românesc. Pentru cititorii din țară, miza este legată de felul în care statul tratează, după decenii, anchetele privind violențele din 1989 și din iunie 1990, fără a transforma însă comparația cu modelul german într-o soluție oficială pentru România.