Șocurile climatice pot împinge în sus inflația alimentară globală
Analize citate de Adevărul arată că șocurile climatice ar putea adăuga 0,9-3,2 puncte la inflația alimentară globală până în 2035.
Potrivit Adevărul, analize citate din Financial Times arată că șocurile climatice ar putea majora rata anuală a inflației alimentare globale cu între 0,9 și 3,2 puncte procentuale până în 2035, cu efecte și asupra inflației generale.
Publicația notează că avertismentul vine după o vară marcată de fenomene meteorologice extreme. În Europa continentală, mii de hectare de teren agricol au fost afectate de incendii de vegetație, iar fermierii britanici spun că se confruntă cu una dintre cele mai slabe recolte din istorie.
În același timp, un episod puternic El Nino amenință producția agricolă din America de Sud, Africa și Asia, potrivit aceleiași relatări. Adevărul mai consemnează că agricultura este presată și de costuri mai mari la combustibili și îngrășăminte, de deficitul de forță de muncă, de presiunea demografică și de profitabilitatea redusă, care limitează investițiile în modernizare.
Pe acest fundal, analiștii citați de Adevărul estimează că inflația alimentară ar putea rămâne, pe termen lung, peste media istorică de aproximativ 2,5%. Publicația arată că efectele nu s-ar opri la raft, deoarece cheltuielile mai mari pentru hrană pot reduce bugetele pentru alte bunuri și servicii.
În această logică, Adevărul menționează posibile presiuni asupra companiilor din retail, turism și ospitalitate. Tot publicația scrie că scumpirea alimentelor poate alimenta presiuni salariale și poate influența deciziile băncilor centrale privind dobânzile.
Economiștii citați avertizează și că o recoltă slabă într-o regiune agricolă importantă poate avea efecte în lanț asupra economiilor din întreaga lume, de la costul creditelor până la performanța piețelor financiare. Pentru consumatorii din România, mesajul este relevant mai ales prin impactul posibil asupra bugetelor familiale, însă estimarea prezentată de Adevărul rămâne una globală, nu o prognoză locală certă.
În contextul unor presiuni deja resimțite asupra prețurilor, relatarea din Adevărul sugerează că riscurile climatice sunt tratate tot mai des ca o problemă economică, nu doar de mediu. Pentru piețele alimentare, semnalul este că volatilitatea poate continua să se transmită din agricultură către alte sectoare și către deciziile de politică monetară.