NewsAI preview
Național 350 cuvinte

România are cea mai mare pondere de tineri NEET din UE

România a avut în 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor de 15-29 de ani care nu muncesc, nu sunt în școală și nici în training.

România a avut în 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor de 15-29 de ani care nu muncesc, nu sunt în școală și nici în training, adică NEET, potrivit datelor Eurostat reluate de G4Media și Gândul.

Conform G4Media, rata NEET din România a fost de 19,2% în 2025, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 11%. Gândul confirmă aceleași valori și precizează că datele sunt aferente anului 2025, prezentate ca date Eurostat.

În comparație cu alte state membre, România a fost peste Bulgaria și Grecia, care au avut valori mai mici, dar tot printre cele mai ridicate din Uniune. G4Media notează că Bulgaria a avut 13,8%, iar Grecia 13,6%, în timp ce Gândul include aceleași țări în grupul statelor cu cele mai mari rate NEET.

Indicatorul NEET se referă la tinerii care nu sunt nici angajați, nici înscriși la școală, facultate sau altă formă de educație și nici implicați într-un program de formare. Gândul explică această definiție în relatarea sa, iar G4Media arată că Eurostat a reluat analiza pentru anul 2025.

Potrivit Gândul, Uniunea Europeană și-a propus să reducă rata tinerilor NEET la 9% până în 2030. În 2025, nouă state membre atinseseră deja acest obiectiv, însă România rămânea departe de el, la o distanță de 10,2 puncte procentuale față de ținta europeană.

Diferența față de media UE arată că problema rămâne una importantă și pentru piața muncii din România, unde o parte semnificativă a tinerilor nu este prinsă nici în educație, nici în ocupare. Sursele citate nu oferă o defalcare pe județe sau pe mediul urban-rural pentru această valoare.

În acoperiri anterioare, pe 20 iulie 2026, România era prezentată ca prima în UE la abandon școlar și la tineri NEET, cu problema concentrată în mediul rural. Pe 15 iulie 2026, Eurostat raporta și că 53,3% dintre tinerii români de 16-24 de ani aveau competențe digitale de bază, sub media UE de 74,6%.

Datele din 2025 confirmă că România rămâne în partea superioară a clasamentului negativ european la acest capitol, iar evoluția indicatorului va conta pentru tranziția tinerilor către educație și muncă în anii următori.