NewsAI preview
Național 302 cuvinte

România, vizată într-o campanie de spionaj cibernetic atribuită BlueDelta

O campanie de spionaj cibernetic atribuită cu certitudine moderată grupului BlueDelta a vizat România, Spania și Turcia între septembrie 2025 și aprilie 2026.

Potrivit Insikt Group al Recorded Future, o campanie de spionaj cibernetic atribuită grupului BlueDelta a vizat organizații guvernamentale și diplomatice din România, Spania și Turcia, în perioada sfârșit de septembrie 2025 - început de aprilie 2026.

Analiza citată de Security Affairs și preluată de Mediafax arată că atribuirea nu este prezentată ca o identificare definitivă, ci ca o estimare cu grad moderat de certitudine. Sursele spun că BlueDelta este descris ca un grup de hackeri asociat Rusiei și că activitatea ar fi fost desfășurată în cadrul unei operațiuni de spionaj, nu al unui atac revendicat public.

Potrivit acelorași surse, atacatorii au folosit documente Microsoft Word cu macro-uri, concepute să pară legitime și să îi determine pe destinatari să activeze conținutul. În paralel, webhook.site a fost folosit ca infrastructură principală de comandă și control, un detaliu pe care raportul îl leagă de modul în care au fost coordonate operațiunile.

G4Media consemnează că țintele au fost organizații guvernamentale și diplomatice din trei țări, inclusiv din România, fără a indica instituții concrete. Mediafax precizează, la rândul său, că intervalul urmărit de analiză a început la sfârșitul lunii septembrie 2025 și s-a încheiat la începutul lunii aprilie 2026.

Raportul citat de cele două publicații mai notează că backdoorul HOOKEDGE ar fi un succesor direct al lui HEADLACE, folosit anterior de aceiași operatori. Recorded Future apreciază că această continuitate arată o perfecționare a tehnicilor deja folosite de BlueDelta, nu apariția unui instrument complet nou.

În același material, Insikt Group estimează că BlueDelta va continua probabil operațiunile de spionaj împotriva organizațiilor guvernamentale și diplomatice europene, în special a celor implicate în chestiuni legate de NATO, guvernanța europeană și relațiile cu statele din fostul spațiu sovietic. Pentru România, cazul arată că astfel de campanii pot viza nu doar rețele mari, ci și structuri publice cu rol diplomatic sau administrativ.