București: act adițional cu investiții de 300 de milioane de euro

Primăria Municipiului București și Apa Nova au pregătit un nou act adițional la contractul de concesiune, iar documentul prevede investiții de 300 de milioane de euro în rețeaua de apă și canalizare până în 2037, potrivit HotNews.

Tot potrivit HotNews, actul adițional include și un fond de investiții de peste 200 de milioane de euro, aflat la dispoziția Primăriei Capitalei. Publicația notează că aceste măsuri sunt legate de proiectul unui nou act adițional la contractul dintre Municipiul București și Apa Nova.

Consiliul General al Municipiului București urma să decidă pe 28 august dacă aprobă sau nu proiectul, al 13-lea act adițional de la semnarea contractului din 2000, consemnează HotNews. Aceeași sursă arată că înțelegerea este construită pe un contract de concesiune care expiră în 2037.

HotNews relatează că măsurile ar avea și efectul unor facturi mai mari pentru bucureșteni, însă articolul nu precizează cu cât ar urma să crească acestea. Publicația mai arată că reprezentanții primăriei au calculat deja impactul lunar, fără a publica în fragmentul disponibil valoarea exactă.

Potrivit documentelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, cea mai importantă modificare din actul adițional 13 este introducerea unui nou program de investiții în rețelele de apă și canalizare, numit Programul Investiții în Infrastructuri pentru Dezvoltare Urbană. HotNews precizează că necesitatea programului este justificată prin lucrări de termoficare și de înlocuire a liniilor de tramvai care interferează cu infrastructura de apă și canalizare, dar și prin schimbările climatice și nevoia de reziliență la inundații.

În același material, HotNews arată că programul are două componente. Prima prevede investiții de 300 de milioane de euro până în 2037, stabilite de un comitet de coordonare format din reprezentanți ai primăriei și ai Apa Nova. A doua componentă stabilește că operatorul va finanța lucrări ale Primăriei Capitalei printr-o contribuție de 0,1645 euro pentru fiecare metru cub de apă facturat, virată într-un cont escrow.

Publicația notează că, potrivit actului adițional, aceste sume nu sunt considerate fonduri publice. HotNews mai spune că, la un volum facturat de aproape 140.000.000 de metri cubi în 2025, contribuția ar putea ajunge la circa 22 de milioane de euro pe an, ceea ce ar însemna aproximativ 220 de milioane de euro în zece ani, cât mai rămâne din contract.

Tot HotNews consemnează că taxa plătită de Apa Nova pentru funcționarea Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice și a Comisiei de experți ar urma să crească de la 550.000 de euro pe an la 880.000 de euro pe an, pe fondul inflației. În același document sunt menționate și actualizarea listei bunurilor concesionate, precum și preluarea în sistemul public a unor active, însă publicația nu dezvoltă în fragmentul disponibil toate detaliile acestor puncte.

Pe 10 august 2026, ministra Mediului a spus că România plătește prețul a 35 de ani de investiții insuficiente în infrastructura de apă, iar în 2026 investițiile în infrastructura critică au fost majorate substanțial după decenii de prioritizare insuficientă. În acest context, proiectul discutat la București ar putea conta atât pentru ritmul lucrărilor din rețea, cât și pentru costurile lunare ale locuitorilor, dacă va fi aprobat de forul deliberativ.