România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR
Eșecul legii salarizării unitare lasă România fără 770 de milioane de euro din PNRR și obligă statul să caute finanțare mai scumpă.
Potrivit Digi24, eșecul adoptării legii salarizării unitare lasă România fără 770 de milioane de euro din PNRR, iar statul ar urma să acopere suma prin împrumuturi mai costisitoare sau prin majorarea deficitului. Economistul Adrian Mitroi a spus la Digi24 că această variantă ar însemna dobânzi de peste 50 de milioane de euro pe an.
Digi24 consemnează că adoptarea noii legi era un jalon din PNRR de care depindea deblocarea banilor, însă negocierile politice nu au dus la o formă acceptată. În aceeași intervenție, Mitroi a afirmat că „cash-ul acela este pierdut” și a estimat echivalentul la 3,8 miliarde de lei, calculând costul anual al finanțării alternative la peste 50 de milioane de euro.
Economistul a explicat că România ar trebui să înlocuiască banii europeni fie prin împrumuturi de pe piețele internă și externă, fie printr-o creștere a deficitului. Potrivit lui, piața internă are deja o capacitate limitată de absorbție, ceea ce ar împinge statul spre finanțare mai scumpă. Tot el a spus că acest lucru vine într-un context economic internațional complicat.
În același material, Mitroi a avertizat și asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară. Digi24 notează că el a criticat felul în care politicienii au discutat despre blocaj, fără să insiste asupra consecințelor financiare ale pierderii banilor europeni. Declarațiile sale au fost făcute în contextul în care reforma a rămas fără o variantă care să întrunească sprijinul necesar și cerințele de echitate și sustenabilitate bugetară.
Contextul politic a fost tensionat și anterior. Potrivit acoperirii anterioare din 27 august 2026, PNL și PSD s-au acuzat reciproc pentru blocajul legii salarizării unitare. Tot atunci, aceeași acoperire a legat reforma de riscul pierderii a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, iar pe 21 august 2026 Ilie Bolojan spunea că adoptarea legii era necesară pentru a evita pierderea a 700 de milioane de euro.
Pe 14 iulie 2026, Lia Olguța Vasilescu susținea că aplicarea noii legi ar genera cheltuieli suplimentare de 1,6 miliarde de euro anual. Diferențele dintre aceste valori țin de formulările și evaluările prezentate în momente diferite, însă sursele curente vorbesc despre suma de 770 de milioane de euro și despre costul suplimentar al finanțării prin împrumuturi. Pentru România, miza rămâne găsirea unei soluții bugetare care să compenseze pierderea fără a accentua presiunea asupra finanțelor publice.