NewsAI preview
Național 416 cuvinte

State UE cer reluarea discuțiilor despre activele rusești înghețate

Mai multe state membre cer Comisiei Europene să reia discuțiile despre activele rusești înghețate, în timp ce UE folosește deja profiturile lor pentru Ucraina.

Mai multe state membre ale Uniunii Europene cer Comisiei Europene să reia demersurile privind folosirea activelor suverane rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, pe fondul temerilor legate de finanțarea Kievului, relatează G4Media, care citează Financial Times.

Potrivit G4Media, Suedia, Țările de Jos, Spania și Polonia se numără printre statele care susțin reluarea discuțiilor. Sursa menționează că o coaliție de țări urma să transmită joi Comisiei Europene o scrisoare prin care cerea informații despre progresele în identificarea unor soluții juridice și tehnice pentru utilizarea activelor.

Activele vizate aparțin Băncii Centrale a Rusiei și depășesc 200 de miliarde de euro, potrivit G4Media. Aceeași sursă arată că ele au fost blocate în Uniunea Europeană după sancțiunile impuse Moscovei în urma invaziei din 2022, iar cea mai mare parte se află la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles.

Într-un context mai larg, la 5 august 2026, Uniunea Europeană a alocat Ucrainei 1,4 miliarde de euro din profiturile generate de activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, potrivit unei acoperiri anterioare citate în context. Acea decizie a fost anunțată de Comisia Europeană și susținută de Consiliul UE.

G4Media consemnează că UE folosește deja profiturile generate de aceste active pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv pentru finanțarea unui împrumut de până la 50 de miliarde de euro convenit în 2024. Sursa precizează însă că activele propriu-zise nu au fost confiscate.

Inițiativa de reluare a discuțiilor vine după ce Belgia a blocat anterior un plan similar, invocând riscuri juridice și financiare, potrivit G4Media. Aceeași sursă arată că autoritățile belgiene au avertizat și asupra posibilelor represalii juridice din partea Moscovei, precum și asupra riscurilor pentru piețele financiare.

Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez de externe, a declarat, citată de G4Media, că „acum este momentul să începem o nouă discuție despre modul în care putem utiliza în continuare activele înghețate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei și al nostru”.

Tot G4Media relatează că, în decembrie, statele UE au convenit să continue lucrările la ideea unui „împrumut pentru reparații”, bazat pe lichiditățile asociate activelor rusești imobilizate. De atunci, nu au mai fost anunțate progrese semnificative în dosar, iar un oficial european familiarizat cu discuțiile a spus că nu a apărut încă o propunere nouă care să evite aceleași bariere politice.

În acest moment, cererea statelor membre vizează reluarea discuțiilor, nu o decizie finală a Uniunii Europene. Pentru Ucraina, subiectul rămâne legat de continuitatea sprijinului financiar european, iar pentru instituțiile europene de găsirea unei formule care să păstreze echilibrul între ajutorul acordat și riscurile juridice invocate până acum.