Mutarea firmei în Bulgaria nu elimină automat taxele din România
Impozitul pe dividende a urcat la 16% în România, iar simpla înregistrare a firmei în Bulgaria nu scutește automat antreprenorii de obligațiile fiscale de aici.
De la 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende a ajuns la 16%, iar povara fiscală cumulată pentru distribuirea profitului se apropie de 30%, potrivit Adevărul. În acest context, consultanții fiscali recomandă tot mai des mutarea firmelor în Bulgaria, unde impozitul pe profit este de 10%, sau schimbarea rezidenței fiscale către Dubai.
Gabriel Biriș, avocat fiscalist și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, avertizează însă că o astfel de mutare poate deveni o capcană dacă este făcută doar formal. Potrivit lui, simplul fapt că o companie este înregistrată într-o altă țară nu înseamnă că dispar obligațiile fiscale din România atunci când activitatea economică rămâne aici.
În explicația citată de Adevărul, regula relevantă este cea a sediului permanent. Dacă o firmă are un birou, un magazin sau o fabrică în România, ori dacă locul conducerii efective rămâne aici, autoritățile pot considera că există în continuare o legătură fiscală cu România. Biriș spune că legislația românească, aliniată standardelor OECD, ține cont de locul în care se desfășoară efectiv activitatea și de locul în care sunt luate deciziile.
Adevărul mai arată că, în România, impozitul pe profit este de 16%, iar în Bulgaria cota este de 10%. Tot publicația consemnează că dividendele distribuite către persoane fizice sunt taxate, în general, cu 5% în Bulgaria. Diferența de fiscalitate a alimentat interesul unor antreprenori români pentru mutarea afacerilor peste Dunăre.
În același material, consultanții fiscali sunt prezentați ca sursă de recomandări pentru oamenii de afaceri care caută variante de optimizare. Adevărul notează și că au apărut tot mai multe firme care oferă servicii de înființare și administrare a companiilor în Bulgaria, promovând avantajele fiscale ale acestei jurisdicții.
Totuși, avertismentul transmis de Biriș este că mutarea formală a firmei sau a rezidenței fiscale poate lăsa antreprenorul cu obligații în două țări, dacă activitatea și deciziile rămân în România. În lipsa unei schimbări reale a modului de operare, diferența de taxe nu garantează automat și o schimbare a tratamentului fiscal.
Subiectul este relevant și pentru antreprenorii din județ, fiindcă arată că relocarea actelor peste graniță nu înlocuiește analiza fiscală a activității efective. Potrivit Adevărul, riscul nu ține de o interdicție generală, ci de modul în care sunt organizate sediul, conducerea și operațiunile firmei.