Oceanele au atins 21,1 grade Celsius, potrivit Copernicus

Autoritatea Națională pentru Cercetare a transmis, citând datele Copernicus Climate Change Service, că temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a ajuns la 21,1 grade Celsius la 22 august, în zona cuprinsă între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică. Potrivit Mediafax, aceasta este cea mai ridicată valoare din seria de date începută în 1979.

Mediafax consemnează că noul maxim depășește precedentul record, de 21,09 grade Celsius, înregistrat în martie 2024. Publicația mai arată că momentul este neobișnuit, pentru că temperatura medie a suprafeței oceanelor atinge de regulă maximul anual în martie-aprilie, nu în august.

În relatarea sa, Mediafax pune recordul oceanic în legătură cu dezvoltarea unui episod El Niño în Pacificul tropical. Aceeași sursă notează că oceanele absorb cea mai mare parte a surplusului de căldură acumulat în sistemul climatic, iar încălzirea lor poate favoriza valurile de căldură marină, poate afecta ecosistemele și poate contribui la intensificarea unor fenomene meteorologice extreme.

Într-un context separat, dar tot în acoperirea despre efectele încălzirii, Mediafax a relatat că la 4 august aproximativ 76 km² din limba plutitoare a ghețarului Petermann din nord-vestul Groenlandei s-au desprins în Oceanul Arctic. Potrivit aceleiași surse, fenomenul a fost observat cu ajutorul sateliților Copernicus Sentinel-1.

Mediafax precizează că desprinderea a reprezentat cea mai mare pierdere de gheață plutitoare a ghețarului după 2012 și cel mai important fenomen de desprindere de gheață observat în Arctica după 2020. Sursa mai arată că grosimea gheții poate ajunge la aproximativ 150 de metri.

Autoritatea Națională pentru Cercetare a atras atenția, în aceeași prezentare a datelor, că astfel de observații oferă indicii despre transformările prin care trece sistemul climatic. Pentru cititorii din România, informația este relevantă prin faptul că urmărește evoluții globale care pot influența, în timp, frecvența și intensitatea unor fenomene extreme, fără a permite însă o concluzie directă despre vremea locală.

Mediafax mai amintește că cercetătorii români analizează aceste schimbări și prin arhive naturale din Carpați, inclusiv stalagmite folosite pentru reconstituirea climei din trecut. În acest cadru, datele oceanice și observațiile din Groenlanda sunt prezentate ca repere diferite ale aceleiași tendințe de încălzire, urmărite de comunitatea științifică.