Bolojan cere votarea legii integrității, chiar cu amendamentul contestat

Ilie Bolojan a spus că legea privind integritatea ar trebui votată chiar dacă păstrează amendamentul contestat, urmând ca problema să fie corectată ulterior. Potrivit NewsWeek România, el a susținut că România nu ar trebui să riște pierderea a 770 de milioane de euro pentru amânarea actului normativ.

În declarația citată de NewsWeek România, Bolojan a arătat că legea „trebuie votată”, inclusiv cu amendamentul pe care l-a descris drept „anormal”, dar a insistat că remedierea lui poate fi făcută în perioada următoare. El a făcut aceste afirmații marți seară, la Digi 24, înainte de publicarea materialului din 26 august 2026.

Amendamentul contestat este prezentat de NewsWeek România ca vizându-l pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și lider USR. Sursa notează că modificarea ar privi încetarea mandatului în 30 de zile în caz de incompatibilitate și conflict de interese, fără a detalia integral textul juridic al prevederii.

Pe 24 august 2026, Camera Deputaților a adoptat modificările la legea ANI cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și 3 abțineri, potrivit NewsWeek România. Camera a fost prima sesizată, astfel că proiectul a mers apoi la Senat, for decizional.

Tot potrivit NewsWeek România, modificările au fost adoptate în urma deciziei Curții Constituționale, iar deputații au introdus o fișă publică privind interesele financiare și au eliminat obligația depunerii declarațiilor de către soți și parteneri. În același material se arată că amendamentul a fost introdus de PSD în Legea ANI.

Contextul este important și pentru că, potrivit acoperirii anterioare, Curtea Constituțională a declarat pe 17 august 2026 constituțional amendamentul privind încetarea mandatului în 30 de zile pentru incompatibilitate definitivă. De asemenea, pe 19 august 2026, Bolojan a spus că acel amendament a fost folosit ca instrument politic împotriva primarului Timișoarei.

În forma prezentată acum, disputa rămâne una între graba de a menține parcursul legislativ și nevoia de a corecta ulterior prevederea contestată. Pentru administrațiile locale, miza ține de regulile de integritate și de modul în care acestea sunt puse în acord cu deciziile instanței constituționale și cu votul parlamentar.