Ungaria a sesizat Parchetul în cazul achizițiilor de ventilatoare
Ministerul de Externe al Ungariei a depus la Parchet un raport privind suspiciuni de fraudă legate de achiziția a aproape 17.000 de ventilatoare în 2020.
Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a depus la Parchet un raport privind suspiciuni de fraudă și alte infracțiuni legate de achiziția ventilatoarelor din perioada pandemiei, potrivit News.ro, Bursa și Știrile ProTV. Cazul vizează cumpărarea a aproape 17.000 de aparate, într-o operațiune estimată la 300 de miliarde de forinți, adică aproximativ 963,82 milioane de dolari.
Potrivit acelorași surse, raportul a fost prezentat marți de ministrul de externe Anita Orban, care a spus că ministerul a cumpărat mii de ventilatoare excedentare, ce nu puteau fi folosite în mod realist, la prețuri considerate umflate. Sursele precizează că sesizarea a fost făcută în numele ministerului, după o verificare internă.
În contextul acestor achiziții, sursele arată că operațiunile au avut loc în martie și aprilie 2020, când ministerul era condus de Péter Szijjártó. News.ro, Bursa și Știrile ProTV consemnează că tranzacțiile au fost făcute în timpul guvernului anterior condus de Viktor Orban și că au fost tratate ca excepții de la regulile obișnuite de achiziții publice, pe fondul urgenței pandemiei.
Tot potrivit surselor, informațiile rezultate din verificarea internă ridică suspiciuni de delapidare, de fraudă și de alte infracțiuni, precum și întrebări privind responsabilitatea fostei conduceri de vârf a ministerului. În materialele citate nu este precizat dacă Parchetul a deschis formal o anchetă sau doar a primit raportul transmis de minister.
News.ro notează și că Anita Orban nu are legătură de rudenie cu fostul premier Viktor Orban. În forma relatată de surse, cazul rămâne la nivelul unor suspiciuni și al unei sesizări oficiale, fără o concluzie judiciară anunțată public.
Dosarul readuce în atenție modul în care au fost făcute unele achiziții de urgență în pandemie și felul în care acestea pot fi verificate ulterior de autorități. Pentru cititorii din România, el oferă un exemplu despre cum contractele publice mari pot ajunge, după câțiva ani, în atenția procurorilor pe baza unor controale interne.